Artrita reprezintă o afecțiune inflamatorie care afectează articulațiile, caracterizată prin inflamația membranei sinoviale și deteriorarea progresivă a cartilajului articular. Mecanismele de dezvoltare variază în funcție de tipul artritei, implicând procese autoimune, uzura mecanică sau factori genetici predispozanți.
Artrita reumatoidă este o boală autoimună cronică care afectează aproximativ 1% din populația României. Sistemul imunitar atacă în mod eronat țesuturile proprii, provocând inflamație severă în articulațiile mici ale mâinilor și picioarelor. Simptomele includ durere matinală, rigiditate prelungită și tumefacție articulară simetrică.
Spre deosebire de artrita reumatoidă, osteoartrita este o afecțiune degenerativă care rezultă din uzura progresivă a cartilajului articular. Afectează predominant articulațiile mari precum genunchii, șoldurile și coloana vertebrală, fiind mai frecventă la persoanele peste 50 de ani.
Recunoașterea timpurie a simptomelor artritei este esențială pentru un tratament eficient. Primele semne includ rigiditatea matinală care durează mai mult de 30 de minute, durerea articulară persistentă și tumefacția în zona articulațiilor afectate. Mulți pacienți din România raportează o senzație de "înțepenire" a articulațiilor, în special după perioade prelungite de inactivitate.
Durerea articulară ocasională este normală, însă anumite caracteristici necesită atenție medicală urgentă. Durerea persistentă timp de mai mult de două săptămâni, însoțită de tumefacție, roșeață sau limitarea mobilității articulare sunt semne de alarmă care impun consultarea unui specialist reumatolog.
Diagnosticul artritei în România se bazează pe o combinație de examen clinic, analize de laborator și imagistică. Testele sanguine includ determinarea factorului reumatoid, anticorpilor anti-CCP și markerilor inflamatori. Radiografia și ecografia articulară completează tabloul diagnostic, oferind informații despre gradul de deteriorare articulară și ghidând strategia terapeutică optimă.
AINS-urile reprezintă prima linie de tratament pentru artrita în România, fiind disponibile atât cu rețetă, cât și fără prescripție medicală. Ibuprofenul este cel mai accesibil și utilizat, fiind eficient în reducerea durerii și inflamației articulare. Diclofenacul se recomandă pentru episoadele acute de durere, în timp ce ketoprofenul oferă o acțiune de lungă durată. Pentru pacienții cu risc gastric crescut, celecoxibul și alți inhibitori selectivi COX-2 prezintă un profil de siguranță superior, reducând riscul de ulcer gastric.
Pentru formele inflamatorii de artrită, precum artrita reumatoidă, DMARD-urile sunt esențiale în sistemul medical românesc. Metotrexatul rămâne standardul de aur, fiind decontat prin Casa de Asigurări de Sănătate. Sulfasalazina se prescrie frecvent în combinație, iar hidroxiclorochina este preferată pentru formele mai ușoare sau când metotrexatul este contraindicate.
Corticosteroizii, precum prednisolonul, se utilizează pentru controlul rapid al inflamației severe. Medicamentele biologice moderne, deși costisitoare, sunt accesibile prin programele naționale de sănătate pentru pacienții cu indicații specifice. Analgezicele, de la paracetamol la tramadol, completează schema terapeutică. Suplimentele alimentare recomandate includ condroitina, glucozamina și vitamina D, disponibile în farmaciile din România.
Tratamentele topice oferă o alternativă sigură pentru terapia sistemică, având efecte adverse minime. Gelurile pe bază de diclofenac, ibuprofene sau ketoprofene se aplică direct pe articulațiile afectate, oferind relief local rapid. Plasturii medicamentoase cu capsaicină sau mentol asigură o eliberare controlată a substanței active pe parcursul a 12-24 de ore.
România dispune de o tradiție bogată în tratamentele balneoare, stațiunile precum Băile Felix, Eforie Nord și Covasna oferind băi terapeutice cu ape minerale benefice pentru artrită. Fizioterapia joacă un rol crucial în menținerea mobilității articulare și întărirea musculaturii de susținere.
Exercițiile recomandate includ:
Se evită sporturile de contact și activitățile cu impact ridicat asupra articulațiilor.
O alimentație echilibrată poate reduce semnificativ inflamația articulară. Includeți în dieta zilnică alimente bogate în acizi grași omega-3 precum peștele, nucile și semințele de in. Consumați fructe și legume colorate, bogate în antioxidanți, și limitați zahărul rafinat și alimentele procesate care pot agrava inflamația.
Greutatea corporală în exces pune presiune suplimentară pe articulațiile care suportă greutatea, în special genunchii și șoldurile. Menținerea unei greutăți sănătoase poate reduce durerea și poate încetini progresarea artritei. Consultați un nutriționist pentru un plan alimentar personalizat.
Exercițiile regulate îmbunătățesc flexibilitatea și forța musculară. Recomandările includ:
Stresul cronic poate agrava simptomele artritei prin creșterea nivelului de cortizol și inflamație. Tehnicile de relaxare, meditația și respirația profundă pot ajuta la gestionarea stresului zilnic și la îmbunătățirea calității vieții.
Selecția medicamentelor pentru artrită depinde de tipul și severitatea bolii. Consultați întotdeauna farmacistul sau medicul înainte de a începe un nou tratament. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sunt eficiente pentru durere și inflamație, în timp ce suplimentele cu glucozamină și condroitină pot susține sănătatea cartilajelor.
AINS-urile pot cauza probleme gastrice, iar corticosteroizii pot avea efecte pe termen lung. Monitorizați reacțiile corporale și raportați orice simptom neobișnuit medicului. Luarea medicamentelor cu mâncare poate reduce iritația gastrică.
Contactați reumatologul când:
Respectarea programului terapeutic este esențială pentru controlul pe termen lung al artritei. Întreruperea brusc a medicamentelor poate duce la revenirea simptomelor și progresarea bolii. În România, sistemul de sănătate oferă decontarea multor medicamente pentru artrită prin prescripție medicală.
